Limite.

Scrisesem eu un post maricel, care era inca neterminat, cand deodata, realizez ca ma plang ca o fata si mi se scurge barbatia prin fosele nazale ( da, imi curgea si nasu', probabil d'aia am avut impresia asta ).

Am sters postu', am tras tare pe gura ( mi'am luat barbatia inapoi ) si am oftat ( am dat afara estrogenul ).


Acum, ma simt mai bine, ah! voinicul de mine.
Am facut si'o rima! Acu' sa continui scrierea'mi deprima!


Inca una!

Si ma rog, cum stateam eu, cugetand, realizasi ca nu'i nimic, nicio nasocire, al meu gand, se facu pitic, pitic.

Inca doua!

Da... Azi a fost o zi frumoasa, cel putin pentru mine. Am luat doua note mari ( haters gonna hate, haha...), am avut o discutie nu tocmai frumoasa, dar in orice caz, o discutie care a clarificat cate ceva. A fost mai bine decat am crezut, adica, cel putin, lucrurile care s'au clarificat au devenit mult mai luminoase, desi, ma gandeam ca o sa fie invers.

E ciudat cum, cele mai sensibile chestii, cel mai des, sunt rezolvate in discutii tensionate. De ce? Noi oamenii... nt, nt!

Nu e mai simplu sa se discute calm, SINCER si DIRECT, fara ocolisuri, si fara tras de limba?


Buna draga!
Buna!
Azi, vreau sa discutam problema copilului.
Ah, da! Chiar vroiam sa vorbim despre asta!
Ma duc sa aduc ceaiul!
Nu te deranja! L'am facut eu.
Bun, cu ce incepi?
Pai, draga, ma intrebam, de ce nu vrei copil?
Pai... nu'mi plac copiii...
Dar de ce, iubito?
Nu'mi plac! Sunt mucosi.
Da, dar...
Plus, ca daca raman insacrinata, o sa ma ingras! Si dupa, o sa ma deformez! N'o sa ma mai placa Fernando!
Fernando?! Tipul care curata piscina?
Oops... Da...
Despre el, discutam maine, la o partida de sah!
Ok, scumpule.
Dar stii tu, iubito, ca daca faci copil, n'o sa te mai gandesti la asta, o sa'l iubesti. Asa's toate mamele, adica, majoritatea. Nu vor copilu' pana nu'l au in brate.
Da... da' stiu ca n'ar fii asa daca copilul ar fi al tau.
De ce?!
Nu te mai iubesc!
Ah... imi pare rau.
Si mie...
Eh, mai vrei ceai?
Da, multumesc. Mai incolo, vreau sa merg in mall, ma poti duce?
Da, desigur, fosta-iubito. Um... planurile pentru noaptea asta, raman, totusi? Adica, deja am cumparat jucariile si latexu' siii...
Da, fost-iubitule, cum sa nu! Ar fi o pierdere.
Hahaha, de acord, mai ia niste ceai!




Cearta perfecta! Ma si vad purtand o discutie asemanatoare ( ca subiecte si teme si concluzii discutate, nu ca format ) in cativa ani....

Desigur, o cearta normala decurge asa.

Iubito! Vreau un copil!
Bravo, si eu un barbat adevarat!
CUM?? CUM ITI PERMITI!
DA! UNU' ASA CA FERNANDO!
CUM?? IL OMOR! IL STRANG DE GAT!
SI NU VREAU SA FAC COPIL CU TINE! TE URASC! *femeia arunca cu niste pungi de mall in barbat*
*barbatu' arunca cu "jucariile" in femeie* SI EU! DIVORTEZ!
BA NU, EU! DIVORTEZ.


Trist... stiu...




Bine, din fericire, am avut o discutie muuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuult mai aproape de prima decat de cea din urma. Nici concluziile n'au fost rele. Dar oricum.


De ce e viata complicata?
Ca sa ne testeze.
De ce sa ne testeze?
Sa vada daca suntem pregatiti sa devina si mai complicata...

Hai sa mai scriem ceva.

Aaah. Mai... se facu aproape un an de cand am inceput bloggu', iar eu de 3 sferturi de an n'am mai scris nimic.

Nu ca... n'as mai avea ce sa scriu. Viata de adolescent e tulbure, se stie. Dar... M'am gandit eu mai bine, si am ajuns la concluzia ca prea am fost muiere. M'am plans, am gasit mai usor sa stau in cur si sa scriu despre probleme mele decat sa incerc sa... bine... oricum incercam sa le rezolv, da'... Nu domne, nu mai fac asa.


~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~


Ce zi e azi? A, da... E Ziua lu' Valentin. Tare. Nu prea...
Urata zi. Lucru evidentiat si de racoarea de afara. A fost ok zilele astea, da' a trebuit sa vina Ziua lu' Valentin, sa se enerveze vremea la cata ipocrizie aduce ziua asta cu ea si sa se strice.

Desigur, acum, nu zic ca nu'i frumoasa ziua asta pentru cei care cred in ea sau cei indragostiti. Dar orice privire obiectiva concluzioneaza ca nu ai nevoie de o zi anume sa fac un gest special pentru o persoana speciala.

Astfel, consider ca ziua asta e o zi a ipocriziei.

E atat de ipocrita, incat si eu am fost ipocrit azi. In ciuda opiniei mele asupra acestei zile, am facut un gest special pentru o persoana speciala azi.



Da.








Fail...




Cui? Ohohoho.. Ah? N'am specificat?


Sentimental, sunt mai mult sau mai putin in acelasi loc ca exact acum un an. Bine, mai mult sau mai putin. Unele lucruri s'au schimbat ( sper ), dar ramane de vazut.





Neinteresant, noh? Te gandesti acu: "ba... i'ote. Am citit porcaria asta, si nici nu am realizat ca am irosit 5 minute din viata mea..."
Sunt cel mai mare excroc in viata, nu'i asa?

Post inutil

Iata'ma... din nou...

Scriu aici, parca cu chef, ca n'am mai scris de foarte mult timp, da' practic fara nici un chef.

Ca de obicei, am castile pompate cu Kings of Leon. Acu' ascult "Arizona"...

Interesant, nu?


Nu prea...


De ce scriu? Intrebare retorica. Voi nu puteti raspunde la ea, eu nici atat.

Da' scriu... Poate, poate, m'o citi cineva si m'o intelege catusi de putin...







Mare schimbare... nu am nimic amoros despre care sa scriu. Nu sufar din dragoste, sau, mai bine zis, nu MAI sufar din dragoste.
Citesc posturile trecute si realizez ca am realizat cat de putin imi pasa acu', fata de cat imi pasa inainte. Ce importante mi se pareau treburile alea inainte!

Acu', multumita lui Dumnezeu, am trecut peste. Si sper ca spre mai bine.


Am presimtirea ca o sa fie lung postu'...








Si iata, incepe un nou an scolar... Demult. Deja a trecut o luna si jumatate... Dar ce sa'i faci?
A trecut mai bine de un an decat m'am imbarcat in aceasta aventura, epopee numita "liceu". Si imi place in continuare povestea ce'o traiesc. Doar e a mea!
Si daca'i a mea, ce?

Si un an a trecut, dar eu am imbatranit 10.
Multe am invatat, mult m'am schimbat.
Per ansamblu, sunt acelasi. Per bucati, mnah...

An nou, lume noua. Noutatea cea mai mare: nu eu ( si implicit generatia mea) sunt noutatea.
Altii sunt noutatea, iara eu sunt cel curios.

Parca imi placea mai mult sa fiu noutatea...


Clasele a 9a... De treaba, majoritar.
E frumos sa vezi cum evolueaza, ca sunt ba un pui de cocalar, ba de emokid, ba de panarame, si se omogenizeaza sub acoperisul liceului, trag seva din spiritu' ei si se schimba usor, usor, ramanand aceiasi in esenta.
Vad la ei si inteleg ce mi s'a intamplat si mie.

Sper sa nu vad la ei ce m'a schimbat pe mine cel mai multa, m'ar intrista destul de tare.


Aveam mai multe idei cand m'am apucat sa scriu, postu' o sa fie mai scurt ca le'am pierdut.





Au avut si ei, dragalsii, balu' bobocilor ieri. Si cica le'a placut.

Ma bucur pentru ei, sincer. E unu' dintre momentele de cotitura in viata de tanar.
Pentru mine n'a fost o seara tocmai minunata aceea ( stim noi de ce ), dar meh...
Imi pare rau ca nu mi'am facut aparitia la balu' lor, desi as fi avut o mie de motive si de pretexte.







Ah si vorbind de liceu... Realizezi cum cineva, o singura persoana, din toata multimea si unitatea ce alcatuiesc universul unei entitati colective poate sa pateze aceasta entitate, sa te faca sa o urasti...

De ce, Neolea, de ce?



Colege mele trebuiau sa presteze un dans la bal ( stiu, vai tu Rozi), si nu au mai putut din cauza ca, pur si simplu, cineva, sus-pus, n'a vrut.

De ce, Neolea, de ce?


Si... asa... care'i smenu? Ete nah... mare branza!
Da', e pacat, ca au muncit si au pus suflet, si nu iti faci nevoile pe sufletu' altora. Dar, ma rog, daca se permite.




Nah, ca a fost si mai scurt da' si mai lung decat ma asteptam...

Poate o sa scriu mai mult, daca ai citit pana aici, nu stiu ce te'a facut sa o tii. Probabil ca este unu' dintre cele mai abstracte, fara sens si scop chestii pe care le'am scris vreodata... Ok, prostiile de la spatele caietelor si mai fara sens si scop dar...

Graba strica barbieritu'

Pana acu' mi'a intrat in mana o sticla de doi litrii de bere si una de vin ( mai am ceva de lucru la ea). Scriu asta cat sunt treaz.

Primit vesti. Mama va pleca iar in strainatate, tata iar in deplasari prin oras, iara trebuie sa'si lucreze carca ca sa scoata datoriile pe care sefu' al' mare le acumuleaza la jocuri ( 2 milioane jumate de euro woohoo).
Iara singur...

Acu' sunt plecati la o nunta, Doamne ajuta...

Sper maine sa nu ma doara capu' rau.


A da, intamplare haioasa:
Azi imi aranjam "podoaba" faciala ( barba, pentru cei ce nu apreciaza, hmpf!), si intra mama peste mine, eu fiind jumate gol, proaspat de la dus. Se grabea sa se pregateasca.
Intra brusc: hop! "Dragos!"
"Au!" si uite asa se dusese aparatu' pe juma' de fata... Acu' sunt ras tot, chel, ma simt tuns din nou...


Ah a inceput sa ma doara gatu'.

Sunt recidivist?!

~sters~

Vara, desi promite multe lucruri culmina inca de la inceput cu... nimicuri?

Scriu repede, ca imi pierd ideile.

Cald. Caldura tine multa lume in casa. E trist.
Simt ca am tot timpul de pe lume, si totusi n'am ce sa fac cu el, si nu ca nu as avea ce sa fac cu el, CA AM, nu am CU CINE sa fac ceva cu el.
Adica, am cu cine, dar lumea se limiteaza la cateva ore de plimbari, discutii etc, dupa: gata, in casa.

? !

E inceput de vara baaaai! Cand o sa vina scoala o sa vreti sa nu stati intre 4 pereti, iar acu' tot ce vreti sa faceti e sa dormiti si sa leneviti? Doamne!


A da, iar au oprit astia apa calda!
E fenomenal pentru ca, azi as fi avut cu cine si ce sa fac TOATA ziua, dar au oprit apa calda, si a trebuit sa ma opresc din activitati dupa doar prima de pe lista ( sala, de dimineata).
Cum pot sa ma duc sa pierd timpu' in public daca put?!
Noh, noh, asa ceva nu se poate.


Si mi'a venit ceva in cap... Daca ar opri apa calda in tot orasu'? Si s'ar scumpi gazele intr'atat incat sa nu'ti permiti sa incalzesti apa? Si apa rece sa fie prea rece sa te faci dus, chiar si din supernecesitate, nespalare de saptamani, cu ea?
Ah, imbietoare mireasma pe strazile Ploiestului, noh?

...

M'am tuns.
Parintii.
Ambitiile lor de doi bani.


Argh.

Va rog, daca ma vedeti pe strada, nu radeti la mine, nu ma aratati cu degetu', nu va comportati ca si cum ati fi vazut un porc cu pene care danseaza chacha ca o fata sisi.

Arat ca naiba. Am mai mult par pe maini. /sadface